vineri, 12 februarie 2010

Zodiac Aztec

Nu credeam ca exista un zodiac care sa imi poate spuna cu atata exactitate personalitatea mea .... si eu care nu credeam in cacaturile astea .



CRANIU (MIQUIZTLI)

Zodiac aztec - zodia CRANIU



Nativul acestui semn, care mai este numit de unii specialisti drept MOARTEA, are drept caracteristica principala susceptibilitatea aproape maladiva ce-l face sa fie mereu framantat si nelinistit. Foarte sensibil, stimulii proveniti din viata reala ii provoaca nu de putine ori reactii disproportionate.

Din aceasta cauza nu e prea sociabil si se inchide in sine, devenind un taciturn ce da uneori impresia ca ii dispretuieste pe ceilalti, simtindu-se superior. In realitate este foarte neincrezator in fortele proprii si acest lucru il lipseste aproape complet de dorinta de a lua initiative in cadrul comunitatii in care traieste.

In compensatie, CRANIUL (MOARTEA) are numeroase toane, insistand adeseori cu multa risipa de energie pentru realizarea lor. Nu e lipsit insa de intelepciune, dimpotriva.


ESENTA:
In zodiacul aztec, CRANIUL este simbolul distrugerii si al interiorizarii profunde, al cufundarii in nemiscare.
CULOARE: Nevoia de pace interioara este cel mai bine exprimata de albastrul deschis, culoarea seninatatii cerului.
CHEILE VIETII: Sensibilitate mare, interiorizare.
COMPATIBILITATE
- pentru femei: Floarea, Sarpele, Soparla. A se evita: Iarba
- pentru barbati: Casa, Cerbul, Crocodilul, Floarea, Ploaia, Soparla, Uliul. A se evita: Cainele, Iarba, Vantul

Umorul sau e de multe ori sarcastic, dar de buna calitate. In general melancolic, nemiscat in izolarea sa, se poate anima pentru o perioada de timp in vederea realizarii unor proiecte dragi lui. Are nevoie de mai multi prieteni decat crede el. Debutul sau in viata nu va fi prea favorabil, dar in timp reuseste sa aseze lucrurile asa cum doreste.


IN
DRAGOSTE familia este foarte importanta pentru nativul acestui semn, caci ea reprezinta mediul introvert si stabil in care-si poate gasi linistea. Trebuie sa caute deci o persoana cu aceleasi conceptii asupra caminului si atunci va fi pe deplin fericit.

De ce nu reusesti in viata?

O poveste interesanta care descrie majoritatea cazurilor ....

Era odata o fata si un baiat , locuiau la etajul 80 intr-un zgarie nori cu 100 de etaje. Majoritatea timpului si-l petreceau acolo dar odata la 2 luni trebuiau sa iasa din bloc sa-si faca provizii de la supermarket.
Merg , isi fac cumparaturile , fiecare avand cate 3 plase grele si la intoarcere , intra in bloc , si spre dezamagirea lor scrie pe lift "defect" . Nu le ramane decat sa urce pe scari . Urca cateva etaje , incep sa oboseasca , plasele devin prea grele , le lasa jos si se hotarasc sa urce fara ele sperand ca se vor intoarce mai tarziu .
Ajunsi la etajul 80 obositi , se uita unul la celalalt si ficare asteapta ca unu dintre ei sa bage cheia si sa deschida usa... Se cauta prin buzunare dar nici unul dintre ei n-o are... Se cearta dau vina unul pe altul , si ajung la concluzia ca , cheia a ramas la etajul 20 intr-o plasa...

Asa e si in viata ... pornesti de la capat cu planuri , sperante , vise ,teluri ... speri sa gasesti o scurtatura pana sus , dar nu gasesti nici una (n-ai nici un lift , trebie s-o iei pe scari) . Pe la 20 de ani consideri ca e prea greu pentru tine si lasi dracu toate visele , telurile chiar si sperantele si pleci mai departe fara ele cu . Ajungi la 80 de ani , nefericit , dai vina pe soarta si te intrebi "oare unde am gresit?" . Ajungi la concluzia ca , greseala ai facut-o la 20 de ani , atunci cand ai renuntat la toate visele tale , si ai aruncat toate planurile la gunoi . Apoi urmeaza sa te certi cu toata lumea , sa dai vina pe altii pentru esecurile tale dar vinovat esti doar tu !

Nu-ti lasa visele acum cat esti tanar , lupta pentru ele oricat ar fi de greu pentru ca mai tarziu o sa ai pareri de rau , ca nu ai facut nimic in viata asta si nici nu te mai poti intoarce inapoi........

luni, 8 februarie 2010

Alexandru Macedonski......

Nimic, nici chiar speranta...


Nimic, nici chiar speranta in suflet nu mai canta
Cand mut e viitor ul si aripa ti-e franta...
Departe lasi in urma al visurilor rai...
Si lacrima, chiar dansa, cand pica pe hartie,
E rece ca inghetul din inima pustie
De florile din mai!
Nimic, nici chiar speranta in ochi nu licareste
Cand ziua dupa ziua bolnava se taraste...
Si poate ca sa fie de aur cerul plin,
Si poate s-aiba stele albastra adancime,
Verdeata noua, campul, padurea, -ntunecime
Si raul alb, — suspin!
Nimic, nici chiar speranta in groapa dupa tine
Atunci nu mai voieste sa vie, — si nu vine!...
Si poate ca sa fie orice dupa mormant:
Dreptate omeneasca facuta unui nume,
O viata viitoare, si-n tainica ei lume
Noi aripi, — nou avant!

Romane, la arme! Poetu-ti da veste

Strigatul inimii



Avanta-te, suflet, prin dulce cantare
Si spune la lume, cand este tradare,
Ca s-o desteptam!
Caci dulcea-ne tara tradata greu este;
Romane, la arme! Poetu-ti da veste,
Cu toti sa luptam!
Invinge-vei oare? Nimic nu retine
Torentul ce curge si spre mare vine,
De insusi impins.
Zdrobeste odata si lantul sclaviei,
Iar dupa-aceea te da bucuriei,
Cand tu ai invins!
Vezi cine-n tacere, pumnalu-si gateste!
Vezi sub aste roze c-aspida-si taraste
Un corp veninat,
D-aceea acuma, la ar me, romane!
Nimic decat lupta, alt nu-ti mai ramane,
Cand esti oprimat;
Cand legea cea sancta vedea-vei calcata...
O lege prin lupte ce fu proclamata!...
Nu! Nu vei tacea;



Sub stindardul tarii, cu toti ne vom strange;
Calcatorii legii vor zace in sange;
Ne vom razbuna!
Romane,-ti trebuie, spre a te conduce,
Un cap unde mintea, mai mult va straluce,
Si tu-l vei gasi!
Un om ce renunta la tot pentr u tara,
Nu unul ce este o cumplita hiara
Cand poate zdrobi!



Autor: Alexandru Macedonski
Poezia Strigatul inimii de Alexandru Macedonsk